Metodologii GRI de raportare socială în domeniul financiar-bancar

Bogdan Diaconu

Global Reporting Initiative (GRI), cunoscută organizaţie internaţională, cu sediul la Amsterdam, care activează în domeniul raportării sociale, anunţă elaborarea unor metodologii şi standarde de evaluare şi de raportare socială dedicate domeniului financiar-bancar.
Pachetul de instrumente creat de GRI conţine ghiduri de raportare în domeniul sustenabilităţii şi seturi de indicatori de evaluare a performanţei în următoarele domenii de impact social: economico-financiar, mediu, bunele practici în relaţiile cu angajaţii (respectarea drepturilor angajaţilor), proiectarea şi dezvoltarea de produse şi servicii responsabile, relaţiile cu comunitatea.

Metodologiile au fost dezvoltate de către GRI în colaborare cu The United Nations Environment Programme Finance Initiative (UNEP FI), un program internaţional creat în urma unui parteneriat între The United Nations Environment Programme (UNEP) şi un grup de instituţii financiar-bancare.

Printre problemele specifice domeniului financiar-bancar, sunt avute în vedere:

- accesul categoriilor defavorizate (familii sărace, tineri, femei, minorităţi) la serviciile financiar-bancare
- corectitudinea şi transparenţa în proiectarea şi marketingul serviciilor financiare
- adecvarea portofoliului de servicii financiare la nevoile comunităţilor şi la cerinţele dezvoltării sustenabile
- buna administrare a riscului financiar, îndeosebi a riscului de supraîndatorare
- implicarea băncilor în programe de educaţie financiară atât pentru publicului larg cât şi adaptate categoriilor sensibile la impactul social al serviciilor financiare (tineri, mici întreprinzători, micii fermieri, familii cu venituri reduse, comunităţi defavorizate).

În etapa prealabilă de consultări, au fost implicate numeroase instituţii financiar-bancare şi organizaţii neguvernamentale, dintre care, mai cunoscute publicului român sunt AVIVA, Bank of America, Bank of China, Citigroup, Deutsche Bank AG şi Friends of the Earth.

Din lista celor 524 de rapoarte de responsabilitate socială corporatistă pe anul 2008 creată de către GRI, am selectat mai jos instituţiile financiar-bancare care au raportat social în acest an, precum şi titlul raportului:

Kutxa (Caja de Ahorros Gipuzkoa y San Sebastián), Spania, “Memoria de Responsabilidad Social Empresarial 2007″
La Caixa, Spania, “2007 La Caixa Corporate Responsibility Report”
mecu Ltd., Australia, “Sustainability Report 2007″
Millennium Bank Portugalia, “Relatorio de Sustentabilidade 2007″
Mutualista Pichincha, Ecuador, “Memoria de Sostenibilidad 2007″
National Australia Bank, “2007 Corporate Social Responsibility Report”
Nedbank Group, Africa de Sud, “2007 Sustainability and transformation report”
NongHyup, Corea de Sud, “2006/2007 Sustainability Report”
Oesterreichische Kontrollbank AG, Austria, “The complete perspective/Sustainability Report 2007″
OTP Bank, Ungaria, “2007 Corporate Social Responsibility Report”
Piraeus Bank Group, Grecia, “Corporate Responsibility Report 2007″
Rabobank Group, Olanda, “Annual Sustainability Report 2007″
Royal Bank of Canada (RBC), “Rapport sur la responsabilite d’entreprise 2007″
Shinhan Bank, Corea de Sud, “Towards a Better Society, Corporate Social Responsibility Report 2007″
SNS Reaal, Olanda, “Verantwoord Ondernemen 2007″
Standard Bank, Africa de Sud, “Sustainability Report 2007″
State Street Corporation, USA, “2007 Corporate Social Responsibility Report”
Swiss Re, Elveţia, “2007 Corporate Responsibility Report”
Tapiola Insurance Group, Finlanda, “Corporate Responsibility Report 2007″
TD Financial Group, Canada, “Corporate Responsibility Report 2007″
UBI Banca, Italia, “2007 Social Report”
VanCity, Canada, “Accountability Report 07″
VBV Vorsorgekasse, Austria, “Geschäftsbericht 2007″
VicSuper, Canada, “2007 Sustainability Report”
WestLB, Germania, “2007 Sustainability Report”

În parte, aceste rapoarte au versiuni în limba engleză ce pot fi descărcate de pe web-site-urile instituţiilor financiar-bancare respective.

Să observăm, întâi de toate, că lista GRI acoperă tipuri variate de servicii financiar-bancare, precum şi operatori din zone geografice din cele mai diverse. Cred că, în ceea ce priveşte raportarea socială în domeniul financiar-bancar, în acest moment este prematur să vorbim de tendinţe în metodologiile de raportare. Aceste rapoarte nu se bazează pe o metodologie unică şi nici nu sunt realizate de un acelaşi evaluator. Deocamdată, doar o mică parte dintre aceste rapoarte foloseşte indicatori de evaluare şi sunt evaluate propriu-zis de GRI. Unele dintre rapoarte sunt realizate intern şi se bazează pe propriile evaluări ale instituţiilor respective. Alte rapoarte apelează la evaluatori sau la consultanţi externi, abordare care aduce un plus de obiectivitate şi, deci, de credibilitate informaţiilor oferite.

În sfârşit, trebuie spus că din numărul total de 524 de rapoarte din lista pe 2008 realizată de GRI, doar 25, cele enumerate mai sus, acoperă domeniul financiar-bancar. Avem, aşadar, o proporţie de aproximativ 1/24, proporţie mică, dacă avem în vedere impactul social al acestei industrii şi importanţa transparenţei în acest domeniu.

Printre domeniile cu o prezenţă remarcabilă în lista GRI de rapoarte sociale se numără: agricultura, construcţii de automobile, produse alimentare şi răcoritoare, telecomunicaţii, farmaceutică, IT (îndeosebi domeniul hardware şi în mai mică măsură industria de software), energetică, materiale de construcţii.

Credibilitate în raportarea socială
Indiferent de metodologiile folosite şi indiferent de auditorii, evaluatorii, raportorii sau consultanţii folosiţi, credibilitatea unui raport este dată de câteva condiţii:

- relevanţa pe care informaţiile oferite o au pentru principalele grupuri cointeresate ale instituţiei respective, adică pentru acele grupuri potenţial afectate de deciziile sau de acţiunile ei
- adecvarea informaţiilor oferite la aşteptările publicului, la contextul în care operează organizaţia, la natura impactului social generat de industria respectivă
- definirea unor indicatori sau a unor criterii de evaluare a impactului social, astfel încât acesta să poată fi apreciat şi urmărit în timp şi în raport cu nivelul mediu impus de piaţă sau de industrie
- redactarea într-un limbaj accesibil grupurilor cointeresate, publicarea în medii accesibile şi crearea de mecanisme de dialog cu grupurile cointeresate, astfel încât feed-back-ul acestora să fie avut în vedere la raportările ulterioare.

În evaluarea impactului social al unei organizaţii, metodologiile Global Reporting Initiative au ca priorităţi următoarele teme: respectarea drepturilor fundamentale ale omului; impactul activităţilor instituţiilor asupra comunităţii; problemele de mediu şi schimbarea climaterică; managementul impactului social în întregul lanţ de producţie în care funcţionează organizaţia respectivă; implicarea instituţiilor în domeniul educaţional şi, cu precădere, în zona universitară; bunele practici în relaţiile cu angajaţii şi nediscriminarea la locul de muncă.

De asemenea, GRI propune abordări specifice organizaţiilor non-profit precum şi întreprinderilor mici şi mijlocii.

Alte organizaţii internaţionale care au dezvoltat metodologii, indicatori, standarde şi diferite alte instrumente de evaluare, de audit social şi de raportare sunt:

International Organization for Standardization (ISO) (vezi diferitele familii de standarde de calitate, de mediu etc.)

Caux Round Table (vezi Principiile de Afaceri şi Principiile de bună administrare în domeniul public, precum şi metodologiile ARCTURUS de evaluare a impactului social al instituţiilor asupra grupurilor lor cointeresate)

AccountAbility (vezi standardele AA1000)
Social Accountability International (vezi standardele SA8000, http://www.sa-intl.org/

Dincolo de acestea, zeci de agenţii de consultanţă şi de audit precum şi organizaţii neguvernamentale şi-au elaborat propriile metodologii, propriile abordări şi indicatori de evaluare a impactului social asupra grupurilor cointeresate. Înainte de a apela la astfel de servicii, este necesar ca fiecare instituţie să facă propriul ei efort de a înţelege amploarea şi natura impactului social pe care îl creează prin deciziile şi activităţile sale.



Comentează »

Încă nu sunt comentarii.

RSS feed pentru comentarii la acest articol.. TrackBack URL

Comentează