Bogdan Diaconu

Ca în fiecare an, în 2008 câteva companii au reuşit să se detaşeze de restul plutonului şi să se impună într-o sferă sau alta a eticii în afaceri şi a responsabilităţii sociale. Sunt companii care s-au remarcat prin politici corecte de guvernare corporatistă, prin politici responsabile faţă de grupurile cointeresate, prin strategii de dezvoltare sustenabilă, prin investiţii în cercetare în scopul găsirii unor soluţii inovative la nevoile sociale ale comunităţilor.

Cine produce etică şi responsabilitate socială?
Este vorba, de regulă, de companii multinaţionale, care operează în pieţe competitive, al căror marketing presupune o interacţiune directă cu publicul sau cu consumatorul, sau care activează în industrii cu mare impact social şi de mediu. Este vorba de companii care au avut înţelepciunea ca, într-o perioadă de criză, să îşi definească politici responsabile de management al riscului; să îşi concentreze strategiile de CSR către o abordare proactivă a riscurilor; să investească în programe de CSR care aduc beneficii directe principalelor grupuri cointeresate, investitori, consumatori, parteneri de afaceri, angajaţi; să îşi proiecteze programele de CSR pe termen lung, investind în mediu, în educaţie, în cercetare, în programe de dezvoltare de carieră, în programe de incluziune, adresându-se cu produsele şi serviciilor lor zonelor demografice care in mod tradiţional nu au acces la oportunităţile lumii contemporane, adică la tehnologie, la informaţie, la servicii financiar bancare. Pe scurt, este vorba de companii care văd investiţia în CSR ca investiţie în capitalul social sau ca strategie de creare a unor viitoare pieţe pentru produsele şi serviciile lor.

Analişti, agenţii de consultanţă, organizaţii watch-dog de monitorizare a bunelor practici în afaceri ne oferă atât clasamente de etică şi CSR ale companiilor cu performanţă socială remarcabilă, cât şi aşa-numitele liste ale ruşinii, cu organizaţiile sau liderii de afaceri recunoscuţi public pentru acţiuni imorale sau ilegale.

Cel mai recent clasament al bunelor practici în afaceri a fost dat publicităţii astăzi, 20 ianuarie 2009, fiind una dintre cele mai complexe analize de acest fel.

Clasamentul etic Covalence 2008

Începând cu 2001, agenţia de consultanţă elveţiană Covalence dezvoltă şi îmbunătăţeşte continuu o metodologie de monitorizare şi evaluare a reputaţiei etice a companiilor. Din anul 2004, agenţia oferă rapoarte trimestriale şi anuale vizând bunele practici în afaceri ale unui număr de 550 de companii multinaţionale reprezentând 18 dintre cele mai relevante domenii de activitate. Selecţia companiilor se face conform indexului Dow Jones, fiind acoperite următoarele domenii de activitate:

1. Industria construcţiilor de autoturisme şi componente
2. Bănci
3. Industria materiilor prime (extragere şi prelucrare de minereuri, metalurgie)
4. Industria chimică
5. Industria dezvoltatorilor imobiliari şi a materialelor de construcţii
6. Servicii financiare
7. Industria alimentară şi a băuturilor răcoritoare
8. Industria farmaceutică
9. Industria de bunuri de consum şi de servicii
10. Asigurări
11. Mass media
12. Industria petrolului şi gazelor
13. Industria bunurilor de consum individual şi casnic
14. Retail
15. Industriile noilor tehnologii
16. Industria telecomunicaţiilor
17. Industria turismului şi a timpului liber
18. Sectorul utilităţilor

Studiile Covalence se bazează pe o metodologie elaborată, propunând 45 de criterii de evaluare ce încearcă să surprindă modul în care companiile reuşesc, prin actiunile, deciziile, politicile şi strategiile lor, să răspundă aşteptărilor grupurilor lor cointeresate, provocărilor pieţei, problemelor de mediu şi reglementărilor guvernamentale.

Astfel, criteriile Covalence acoperă probleme de legalitate şi bună guvernare corporatistă, drepturile fundamentale ale omului, drepturile la locul de muncă, calitatea şi siguranţa produselor, impactul de mediu generat de procesul de producţie şi de utilizarea produselor şi serviciilor, bunele practici în raporturile dintre companii şi grupurile lor cointeresate.

Cele 45 de criterii de etică sunt împărţite de către autorii metodologiei în 4 mari capitole:

1. Condiţii de muncă
2. Impactul social şi de mediu generat de procesul de producţie
3. Impactul social şi de mediu generat de produse şi servicii
4. Rolul civic jucat de companii, răspunsul companiilor la marile probleme de civism corporatist actuale, precum lupta împotriva corupţiei, implcarea în problemele comunitare, activităţile umanitare

Principalele documente internaţionale avute în vedere în stabilirea criteriilor Covalence sunt:

- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, 1948

- Ghidul de bune practici pentru companiile multinaţionale elaborat de OECD, 1976, reactualizat în 2000

- Declaraţia tripartită a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO) privitoare la companiile multinaţionale şi la politicile sociale, 1977

- Declaraţia de la Rio privind Mediul şi Dezvoltarea, din 1995

- Acordul de la Copenhaga privind Dezvoltarea Socială, 1995

- Principiile Global Compact elaborate de Organizaţia Naţiunilor Unite, 2000

Clasamentul etic general pentru 2008 realizat de Covalence vizează cele mai importante companii prezente în indexul Dow Jones de la data de 1 ianuarie 2009.

În clasamentul etic intersectorial, primele 20 de locuri sunt ocupate de următoarele companii:

1. HSBC Holdings, Marea Britanie, domeniul bancar
2. Intel Corp, SUA, sectorul tehnologiei
3. Unilever, Olanda, industria alimentară şi a răcoritoarelor
4. Marks & Spencer, Marea Britanie, retail
5. Xerox, SUA, tehnologie
6. Alcoa Inc, SUA, materii prime, lider global în producerea aluminiului
7. Rio Tinto, Marea Britanie, materii prime, minerit
8. General Electric, SUA, bunuri şi servicii industriale
9. Dell Computer, SUA, tehnologie
10. DuPont de Nemours, SUA, industria chimică
11. Sony Corp, Japonia, bunuri de uz personal şi casnic
12.Procter & Gamble, SUA, bunuri de uz personal şi casnic
13. Starbucks, SUA, industria turismului şi a timpului liber
14. IBM, SUA, tehnologie
15. Nissan Motor, Japonia, automobile şi componente
16. Diageo, Marea Britanie, industria alimentară şi a răcoritoarelor
17. BASF, Germania, industria chimică
18. Ericsson, Suedia, tehnologie
19. Sun Microsystems, USA, tehnologie
20. Kraft Foods, USA, industria alimentară şi a răcoritoarelor

Clasamentul Covalence pe trimestrul 3 al anului 2008

Pentru a urmări evoluţia companiilor în topul Covalence, iată primele zece poziţii din clasamentul anterior, pe trimestrul 3 al anului precedent, clasament dat publicităţii în octombrie 20008:

Clasament general intersectorial

1. Toyota Motor
2. Unilever
3. HSBC Holdings
4. Intel Corp
5. Hewlett-Packard
6. Alcoa Inc
7. IBM
8. Rio Tinto
9. Marks & Spencer
10. Dell Computer

Lecţia clasamentelor de bune practici în afaceri

Astfel de clasamente atrag tot mai mult atenţia presei, publicului larg şi consumatorilor. Într-o măsură tot mai mare, clasamentele de CSR încep să fie luate în calcul de investitorii individuali şi de marile fonduri de investiţii, care încep să înţeleagă un lucru simplu, până nu demult ignorat: riscul social generează risc economico-financiar. Costul economic al crizei este mai mare decât costul economic al unui management responsabil al riscului. Este mai ieftin să previi decât să rezolvi o criză. Şi, din păcate, costul social al riscului neadministrat este irecuperabil. Boală, sărăcie şi înapoiere, viaţă.