Bogdan Diaconu

Deşi constituţiile tuturor statelor democratice le apără drepturile, deşi o sumedenie de documente internaţionale definesc limpede drepturile lor şi responsabilităţile celorlalţi faţă de ei, adesea, jocul crud al relaţiilor sociale, al prejudecăţilor culturale şi al competiţiei de piaţă îi exclude. Îi exclude de la tot ceea ce nouă - celor “normali” - ni se pare că ni se cuvine. Îi exclude de la tot ceea ce alimentează viaţa unui om “normal” într-o societate contemporană: le ia şansa de a-şi îngriji sănătatea în condiţii decente, de a se educa şi de a avea acces la cultură, le ia oportunităţile de a studia, de a se integra într-un mediu social competitiv, de a lucra şi candida pentru joburile dorite.

Una dintre cele mai dificile dar şi provocatoare probleme sociale pe care mediul de afaceri le poate aborda cu succes prin politicile de CSR este incluziunea. În funcţie de tipul de problemă abordată, se poate vorbi de incluziune socială, incluziune economică, incluziune financiară, incluziune culturală, informaţională sau educaţională. Pentru fiecare dintre aceste probleme, mediile occidentale de afaceri au dezvoltat diferite instrumente şi modele de CSR.
Iată câteva dintre modelele testate, care s-au dovedit de succes atât prin eficienţa cu care abordează problemele de incluziune cât şi prin beneficiile generate pentru companii:

- coduri etice şi standarde internaţionale de bune practici care conţin principii împotriva discriminării de orice natură
- politici de resurse umane care descurajează discriminarea şi încurajează diversitatea în toate etapele în care prejudecăţile sau inechitatea pot afecta drepturile celorlalţi: recrutare, promovare, accesul la programe de dezvoltare de carieră, premiere şi recompensare
- parteneriate sociale, parteneriate public-privat şi parteneriate în mediul de afaceri prin care să se creeze reţele sociale sau de afaceri care să motiveze companiile să recruteze şi să promoveze persoane din grupuri marginalizate (minorităţi etnice, femei, persoane cu dizabilităţi,
- programe de cercetare pentru crearea de noi tehnologii care să permită accesul la anumite produse şi servicii al persoanelor cu disfuncţionalităţi
- strategii de marketing care să promoveze brandurile preocupate de problema incluziunii sau care investesc în produse inovative dedicate persoanelor cu disfuncţionalităţi
- politici de R&D care să promoveze accesul femeilor sau minorităţilor la programele de cecetare.

În mediile occidentale de afaceri, se poate vorbi de industrii mai deschise faţă de problemele provocate de discriminare şi excluziune socială. Este vorba de:
- industriile cu mare impact asupra dezvoltării economice şi sociale a comunităţilor, cum este industria produselor şi serviciilor financiar-bancare;
- industrii pentru care capacitatea de inovaţie tehnologică în domeniul informaţional este vitală pe piaţă: IT, telecomunicaţii.
- industriile bazate pe cercetare şi inovaţie, precum şi acele companii multinaţionale pentru care multiculturalismul, climatul etic şi cultura organizaţională orientate către diversitate şi către dezvoltare individuală sunt considerate valori dezirabile şi aduc beneficii - de pildă, modă şi vestimentaţie, cosmetice.

Modele de CSR financiar-bancar dedicate incluziunii sociale şi economice:

- programe de educaţie financiară
- programe de educaţie antreprenorială
- produse şi servicii pentru start-ups şi pentru IMM-uri
- strategii pe termen lung de incluziune financiară: accesul la servicii financiar-bancare în zone şi în medii în care populaţia nu are acces la aceste servicii (zonele rurale, de pildă).

În România există puţine companii şi la fel de puţine bănci care au construit programe pe termen lung dedicate problemelor de incluziune. Se poate vorbi de industria IT (Microsoft Romania, SIVECO Romania, Ciel Romania), industria telecomunicaţiilor (Vodafone Romania şi Orange Romania), domeniul financiar-bancar (Banca Transilvania).